Se face primăvara și are un rol detoxifiant, de stimulare a drenajului limfatic și de susținere a funcției hepatice. Este important de știut că păpădia poate fi adaugată în diferite smoothie-uri, pe lângă alte plante și fructe. Tulpinile consumate fragede sunt un beneficiu pentru organism, însă în cantități moderate.De altfel, este înrudită cu prețioasa rucola. Au același gust ușor amărui, și frunzele tinere pot orna oricând o salată. Este întâlnită peste tot în locurile însorite, sub diferite specii și nume: lăptucă, floare de mălai, crestățea.
Pe parcursul vieții ei, are trei înfățișări diferite, semănând oarecum cu trei corpuri cerești: soarele – floarea galbenă, luna-mingea de puf și stelele-semințele dispersate ale pufului. Cunoscută încă din Egiptul antic, este o plantă ale cărei componente – rădăcini, frunze, floare -semințe pot fi folosite în alimentație, în ceaiuri sau pulberi și reprezintă o sursă bogată în farmacia naturii, căci poate fi folosită în întregime.
Floarea galbenă devine rotundă și pufoasă, conține multe semințe, numite achene. Acestea constituie o sursă bogată de vitamine și nutrienți, antioxidanți și minerale, care pot fi folosite ca și condiment. Păpădia deschide sezonul de recoltare a plantelor medicinale din flora spontană.
„Frunzele de păpădie se culeg fie primăvara, atunci când au apărut și când sunt crude, și pot fi folosite proaspete, în salate sau într-un smoothie, fie toamna, când apar din nou frunzele noi și crude. După ce se maturează, au un gust amărui puternic și nu mai au proprietăți terapeutice. Frunzele recoltate se usucă și se folosesc în ceaiuri simple sau combinații. Se culeg frunzele late, se taie cu un cuțit și se pun la uscat. Florile se rup cu mâna și se aleg cele mai intens colorate. Le putem folosi pentru a obține o miere gustoasă, sirop, dar au și aplicații în cosmetică. Se pot folosi uscate, în diferite ceaiuri, pentru spălaturi locale, creme, ir de buze sau comprese locale”, spune nutriționistul Luminița Catană.
Rădăcinile se recoltează separat, cu mâna sau cu ajutorul unei lopeți mici, de preferat după ploaie, când pământul este mai moale. Se curăță bine și se usucă într-un loc ferit de praf.