Florile de soc se pun într-un borcan curat de 10 litri, fără urme de grăsime. Adăugăm apa şi lămâile tăiate felii și stoarse bine de suc în apă. Pentru a nu da un gust foarte amar, puteți pune doar pulpa de lămăie și fâșii din coaja galbenă. Partea albă a cojii este cea care dă gustul amar. Borcanul se acoperă şi se lasă o zi. A doua zi punem zahărul și boabele de orez sau drojdia, amestecăm bine, acoperim borcanul și lăsăm la fermentat încă 3-4 zile. Nu închideți complet borcanul pentru a lăsa socata să „respire”. Compoziția trebuie amestecată de cel puțin două ori pe zi. Când apa devine gălbuie și mirosul este plăcut trebuie să strecurăm sucul printr-o sită deasă sau printr-o pânză de tifon. Socata este gata, se pune în sticle cu dop/capac, eremtic și se depozitează la loc întunecos și rece. Pentru că socata se acidulează în sticle, nu agitați recipientul înainte de deschidere.

Socata este adesea păstrată în borcane mari de sticlă deoarece, pe parcursul procesului de fermentare, socata produce dioxid de carbon, ceea ce poate duce la acumularea presiunii în interiorul recipientului. Borcanele mari de sticlă, cu un capac etanș, sunt capabile să reziste presiunii și să prevină scurgerile sau exploziile.

De asemenea, în timpul fermentării, socata poate crește în volum din cauza proceselor microbiologice. Utilizarea unui borcan mare de sticlă oferă suficient spațiu pentru ca socata să crească, evitând riscul de scurgeri.